I ... I knew...

System Of A Down - Roulette

I have a problem that I cannot explain,
I have no reason why it should have been so plain,
Have no questions but I sure have excuse,
I lack the reason why I should be so confused,

I know, how I feel when I'm around you,
I don't know, how I feel when I'm around you,
Around you,

Left a message but it ain't a bit of use,
I have some pictures, the wild might be the deuce,
Today you saw, you saw me, you explained,
Playing the show and running down the plane,

I know, how I feel when I'm around you,
I don't know, how I feel when I'm around you,
I, I know, how I feel when I'm around you,
I don't know, how I feel when I'm around you,
Around you, Around you, Around you...

And it says it all and better than me... god damn stare cretina!

(am reusit in 3 ore sa fac un meniu in Java... I feel stupid)

Deci Bucuresti

ooook, hai sa vedem. Am ajuns in gara de nord, am fost sunata de ai mei colegi / sefi (depinde de perceptie - eu le zic sefi, ei zic ca sunt colegi) sa recuperez cetatenii din diverse colturi ale lumii si sa ii depun in marea cladire verde. bun, facut si asta. partea in care m-am pierdut cu marea cladire verde in fata se cenzureaza. jur ca oamenii aia ne-au adunat acolo sa faca putin misto de noi. eh, pana la urma, cu tot cu denumirile tampite de echipe (vezi "varza flescaita", "gogoneaua degerata", "morcovul jucaus" sau "dovleacul atomic"), cu tot antitalentul la karaoke, cu tot cu ... a iesit super misto. sa tot mergi la "timbildinguri" de genul asta... asa, in prima zi, ca in a 2-a deja au inceput analizele despre targeturi, vanzari, situatii tampite si alte alea. pumni in cap, picioare in gura. verbale. eh, a trecut si asta. am cunoscut oameni misto, oameni pe care nu simt nevoia sa ii revad curand, oameni si oameni. per ansamblu, media aritmetica este ca mi-a placut de ei.

partea a 2-a a bucurestiului. well, pe vremea cand nu stiam de planul criminal de karaoke ma laudasem ca ajung la OCS... asa ca oamenii au mutat munti, si-au luat liber de la lucru sa ajunga in expirat ca vine Liana... si berea pe bordura trebuia bauta. avand in vedere ca afara era kindda frig, berea s-a baut pe niste scaune inalte in expirat. da, am ajuns... la ultimele 2 melodii... dar fuck that... magda, bifri, skunk (this dude really knows how to hug someone), coco, ela, vladul, ruxy... lots of people. really lots of people... m-am simtit ... uhm, nush exact cum. stiu ca in expirat m-as intoarce oricand. :)

acestea fiind spuse... daca ploua ma-mbrac in pelerina mea cea albastra de ploaie :) i was fun! let's do it again!

(pozele si filmuletele de la "timbuilding" cand o sa imi trimita the funny nice radu cd-ul :) )

Din profunzimea grey

"What is that saying? Why do I keep hitting myself with a hammer? Because it feels soooo good when I stop."

Se aplica... se aplica :)

Zi extrema

Cred ca am terminat cu obsesia pe 9 crimes. Adica daca da winampul play e ok, dar nu mai sufera de izolare acolo.

So... zi extrema. Inceputa aseara, candva, cand mi-a sarit in ochi o licitatie pe RAC... hmmm... oki, hai s-o facem. Ce n-am luat eu in calcul a fost ca o sa-mi ia toata noaptea. So, azi dimineata la 7 si ceva, cand in sfarsit am terminat, am descoperit ca nu poate fi facut zip. Fara sa fie zip nu poate fi trimis pe rent a coder. Grrr!!! Norocul meu cu oameni fara somn duminica dimineata la ora aia care - daca nu ma duc la lucru - pentru mine nu exista in weekend. Deci s-a facut zip, s-a trimis, am adormit. Pe la 8. La 10 au inceput ai mei operatiunea "monstrul". Monstrul in cauza fiind camera mea.

Inutil de spus ca a durat secole pana cand absolut toata mobila (unele bucati nemutate de pe pozitie de vreo 8 ani) si-a schimbat pozitia. Inutil de spus ca eu picam de somn. Inutil de spus ca nu aveam chef. Inutil orice. Ai mei au vrut revolutie. Ok, hai s-o facem. Pana la urma a fost chiar funny, toata lumea a facut misto de toata lumea, s-a ras, au fost accidente, bla bla :) Funny. Si s-a terminat pe secolul asta cu mutarile. Culmea este ca imi place rezultanta. Chiar imi place.

Cand intr-un final am apucat sa adorm... suna Limpi. Nu m-am putut revolta ca m-a trezit. O data ca el n-avea de unde sa stie ca azi noapte eu desfasuram alte activitati decat experimentarea verbului "a dormi". Pe urma... pana acum ma revoltam ca NU suna... asa ca am vorbit cu Limpi (habar nu am ce, dar daca nu se face misto de mine, inseamna ca nu multe tampenii). Pe urma a sunat Diana. Cu ea a vorbit sor-mea... ca eu desi ma trezisem nu ma puteam misca. Adica brainul refuza sa dea comanda de "intinde mana, apasa pe buton, speak". Oh well...

Pe urma... cumparaturi in Kaufland cu Di si Larisa. Si I defenetly do not like Larisa. Defenetly. Nu stiu exact de ce. Dar I don't. Si ningandu-ne pe noi (eu si Diana that is) frumos (da, ninge), am ajuns in rock si ne-am asezat la masa cea inalta. Bine ascunsa in colt. Buna alegere. Prietenii stiu de ce... E foarte usor sa te ascunzi acolo cand apar in zona cetateni pe care ai vrea sa ii vezi in alte circumstante (sau deloc)... Eh, dar cum nu puteam sa ramanem lipite de masa aia, trebuia sa si plecam. Trecand chiar pe langa cetatenii sus numiti. Si aici intervine iar Limpi. Care s-a gasit sa sune exact cand eu ma gandeam cum trec pe langa si daca sa fluier sau nu in timp ce ignor lume. N-a fost nevoie de fluierat avand in vedere ca - trecand pe langa - eram mai mult decat preocupata sa ii explic omului o chestie legata de subtilitate, elefant, magazin de portelanuri, scopul unei sticle de vin si ore de vizita.

Soooo... acum o sa dorm. Mult. Ma rog, pana maine la 7... si maine seara off to never never land again.

And my hair looks like crap :(

NU STIU

"Ahaaa! Iti plac Celalate Cuvinte!!!"

s-a exprimat Limpi intr-o seara, cand vorbeam la telefon si boxele mele urlau asa ceva. Plac. 3 melodii pe care azi se pare ca le ascult obsesiv. Nu stiu exact de ce. Nu stiu exact de ce "Celelalte Cuvinte", nu stiu exact de ce starea asta sad-depresiva, nu stiu exact de ce brusc si dintr-o data sistemul defensiv nu mai functioneaza, nu stiu de ce in anumite momente imi doresc sa ma urc in tren si - in imposibilitatea de a o face - pun mana pe telefon ca in the end sa ajungem sa ne certam...

Azi sunt un mare NU STIU. Probabil as vrea raspunsuri, dar nici de asta nu sunt sigura. La marile mele "nu stiu"-uri.

Stiu ca imi vine sa ... sa ce? Sa fumez, nu-mi mai trebuie. Cola... nope, nici macar dependenta mea nu ma mai convinge sa ridic sticla, sa torn in pahar, sa duc paharul la gura...

VREAU. Clar VREAU ceva. Dar NU STIU ce.

Castelul puilor mei! Depresiile astea ar trebui sa se intample pe la 17 ani, cand te simti - ca un demn "fucking teen" (in ghilimele, ca e citat) ce esti - neinteles, neiubit, ne... ne-orice. Nah, eu le traiesc de la 20 incoace. Periodic. O data la cateva luni.

Si cred ca totusi pana la urma I need a hug. A long hug, asezonata cu fum de tigara si ceva cuvinte. Care sa nu fie totusi "acuma ce te-a apucat?" ..............

Si cred ca mai vreau sa dorm........ Si peste 24 de ore se cheama ca voi fi in accelerat.... going to find never never land. My never never land. Si sa spal creieri. Si sa uit. Si va fi mai bine pe urma.