Thursday, September 18, 2008

Sunshine

Inainte de THE MOMENT, eram pregatita sa imi vars toti dracii adunati pe electricieni tampiti, tanti de la informatii proaspat iesite din borcanul de castraveti, sa imi exprim simpatia pentru bucuresteni mai mult decat intelegatori (fara ghilimele, pe bune), toate condensate intr-o durere de stomac infinita.

DAR... a venit THE MOMENT. Acel moment in care, dupa 1 ora de mers pe jos pana la Real, intr-un vant frate (macar vitreg) cu crivatul siberian (daca maria sa crivatul adie in Siberia), totul (exceptand durerea de stomac, dar cine o mai baga in seama?) s-a dus naibii, in care all the bad thoughts au fost luate de floarea cea galbena si privirea albastra.

Dadada, a dat poezia in mine. Buuuut... me happy, me cu gandurile la locul lor, me strambandu-se la Universul personificat in Florin fara mustata lately, me acolo unde cred ca trebuia sa fie. Si e cald. Si vara. Si din cand in cand marea se joaca la picioarele mele.

2 comments:

Ambasadoarea said...

Marea mea?!:D

Vreau si eu acolo unde trebuie sa fiu! Cum ai facut, ihm?;;)

Liana said...

Nu, nu! Marea mea :) Nu mi-as permite sa-mi bag picioarele cu atata tupeu in a ta.

Ce am facut? Nimic. Went with the flow. :)