Tuesday, September 02, 2008

AMR 1

Pana la un examen de a carui existenta stiam, dar am ignorat-o cu gratie si nesimtire. Urasc politehnica in momente din astea. In care imi aduc aminte ca am idei grandioase de proiecte de practica, putin timp la dispozitie si nici un chef de ele... ca sa nu mai spun idei de unde sa le apuc. Ca sa nu imi aduc aminte de licenta... care e peste gard si mie mi se rupe gratios de ea. De fapt, nu chiar asa gratios, ca mai am cate un proces de constiinta din cand in cand.

Cine m-a trimis la poli? Si cine m-a trimis nu imi putea suplimenta si stocul de chef??? Damn hippies!

2 comments:

Dan Terteci said...

La toti ne e greu...

Liana said...

Da, dar mie imi place sa cred ca eu sunt cea mai napastuita din tot universul, deci ca am dreptul divin de a ma vaita mai mult ca restul :) [I think I fried my brain last night...]